Centrul de Practici Filosofice

În cadrul conferinței de la Oradea am prezentat lucrarea Sandu Frunză, Iulia Medveschi, „Etică și responsabilitate socială în cultivarea brandului personal al jurnalistului în era digitală”, Conferința internațională: Mass media în postcomunism: moștenire, evoluție, tendințe, ediția a IV-a, cu tema 1990-2019 TREI DECENII DE JURNALISM. Proiecte, realizări, restanțe, Oradea, 10-11 Octombrie 2019.

Lucrarea are în vedere câteva aspecte ale consilierii construcției brandului personal în general și al brandului personal al jurnaliștilor în particular, din perspectiva consilierii filosofice în condițiile erei digitale. În ultimii ani, etica mass-media a devenit un subiect extrem de dezbătut – astfel că o clarificare a valorilor etice în domeniul jurnalistic devine un proces eminamente necesar. Dimensiunea etică reprezintă un fundament potrivit pentru cultivarea unui brand personal puternic. Am plecat de la teoriile ce plasează activitatea jurnaliștilor pe terenul creației, regăsindu-se în postura de creatori ai unei noi culturi, și anume, cultura mediatică. În cultura de masă, așa cum au sesizat mare parte a specialiștilor, atât produsele culturale create sau doar uneori doar livrate de către profesioniștii mass media, cât și jurnaliștii înșiși se încadrează unor relații ce pot fi citite prin prisma unui registru economic. Brandurile impuse de noua cultură și brandurile personale, deopotrivă, se încadrează unei logici a relațiilor de piață, funcționează potrivit principiilor cererii și ofertei. Brandul personal, adeseori, ia forma unui produs livrat prin intermediul mecanismelor mass-media. Tocmai de aceea este important ca el să fie supus unui proces riguros de dezvoltare personală, care să îi asigure comunicarea eficientă și afirmarea ca un brand personal puternic.

În procesul profilării unui brand personal, consilierul filosofic reunește sub aceeași cupolă elemente din domenii precum cele ale dezvoltării personale, ale comunicării, ale deontologiei și ale responsabilității sociale. Provocări noi apar în procesele de consiliere ce propun conturarea profilului jurnalistului ancorat în sfera digitală. Dilemele în cultivarea unui brand recunoscut pe piața ofertei profesionale pot fi rezolvate prin apelul la un consilier filosofic care poate să pună la lucru elemente semnificative ale dezvoltării personale în care sunt corelate prevederi din codurile etice cu exigențele ce derivă din relațiile pur contractuale cu încrederea și responsabilitatea în raport cu mediul profesional. Din perspectiva consilierii etice de responsabilitate socială apare necesitatea jurnalistului de a se pune și a se poziționa pe calea adevărului, pledând pentru obiectivitatea valorică și încercarea temperării subiectivității jurnalistice, identificând roluri noi, vitale pentru jurnaliștii ce trebuie să creeze noua cultură pentru omul erei digitale.

Iulia Medveschi

În cadrul activităților de promovare a cercetărilor și practicilor noastre de consiliere am participat la CESC Timișoara 2019 cu lucrarea Sandu Frunză, Iulia Medveschi, Nicolae Ovidiu Grad, Theoretical and practical aspects regarding ethical counseling in organizations, CESC, International Conference on “Communication and Education in Knowledge Society”, 4^th Edition: Innovative instruments for community development, Timisoara, Romania, October 17-19, 2019

Lucrarea și-a propus fixarea câtorva elemente de consiliere etică a organizațiilor în general, care să poată fi aplicate la diverse tipuri de organizații, în variate contexte profesionale. Perspectiva eticii organizaționale promovată de noi a plecat de la premisa că, deși este o preocupare relativ nouă, consilierea filosofică ajunge să câștige popularitate pe zi ce trece în spațiul occidental și cel românesc. În vederea facilitării unei mai bune înțelegeri a consilierii filosofice, am argumentat în cadrul conferinței CESC Timișoara 2019 faptul că o parte importantă a practicilor filosofice se dezvoltă sub forma consilierii etice organizaționale. În acest context, consilierul recurge la dialogul filosofic având ca miză analiza și reconstrucția rațională a subiectelor date. Pe parcursul prelegerii am subliniat că prin consilierea etică a organizațiilor se poate dezvolta capacitatea de a oferi soluții optime în deciziile organizaționale, bazându-ne pe un instrumentar deontologic. Urmând această direcție, trebuie notat faptul că în consultanța organizațională se mizează pe consilierea angajaților pentru a-i ajuta în soluționarea problemelor care interferează cu mediul profesional în care își desfășoară activitatea, se organizează programe în vederea îmbunătățirii performanțelor lor – cu precădere, consilierul filosofic fiind preocupat de întrebări legate de eficiență și (a output-urilor directe ale intervenției) și managementul competent, precum și stabilirea unui climat etic care să asigure relații optime între manageri și angajați.

Am mizat pe evidențierea aspectelor teoretice și profesionale ale practicii filosofice. În ceea ce privește organizațiile care desfășoară activități de cercetare, una dintre premisele de la care am plecat a fost cea a perspectivei propuse de autorii Stuart Gilman și Carol Lewis – care pun accent pe necesitatea cultivării excelenței ca parte a profesionalismului persoanelor angajate în activități de cercetare. Ca studiu de caz, în partea finală a prelegerii, accentul a fost plasat asupra consilierii ce poate fi oferită organizațiilor medicale ce desfășoară pe lângă activitățile cotidiene de îngrijire și activități de cercetare. În acest registru, am propus o reflectare adecvată a relaționării etice a elementelor din sistemele compuse din medic-pacient, medic-medic, medic-societate – amplasate sub zodia responsabilității sociale. Consilierul filosofic poate interveni în modelarea și conștientizarea diferitelor tipuri de responsabilități. Am menționat în același timp și consilierea ce poate fi oferită cu privire la modalitățile eficiente de a pune împreună etica medicală cu o serie coduri deontologice cu caracter general și cele aparținând unor unități medicale în particular.

Iulia Medveschi